Hai sa mai revitalizam si blog-ul.
Nu neaparat ca as avea multe de zis, dar s-a dovedit de-a lungul timpului o baza de date foarte utila (mai ales pentru noi) cand icnercam sa ne amintim diferite detalii din tot felul de ture.
Ma uit in spate si vad ca ultimele postari de pe aici erau cu tura din Indonesia (despre aia nu am scris, am pus doar poze).
Si cum SLR-ul nu l-am prea purtat dupa noi, am cautat azi prin memoria mobilului sa vad cam ce am mai facut...
Uite, am fost cu "coae" astia doi pe munte. In teambuilding cu firma. O iesire foarte faina in Retezatul Mic.
...Grea a fost duminica de dupa.
Dupa care am iesit la pregatiri pentru Metal Enduro.
A iesit bine. Nu mi-am rupt mana, mi-am facut prieteni noi la Urgente, am pus poze pe Facebook.
Week-end-ul urmator nu a mai fost de participat la concurs. Asa ca eu cu Ana am fost la inceput la Zoo, si dupa aceea suporteri pentru Elena.
Elena care a urcat pe podium la un cocnurs care ii place foarte mult. Si dupa care a inceput sa tot caute biciclete de enduro.
Am mai avut si week-end-uri de stat pe acasa.
Dupa care am inceput pregatirea pentru sezonul 2017. Faza cu testul de efort si cautarea antrenorului sunt povesti in sine. In final a biruit vointa proprie si am reusit sa ma motivez singur pentru a ma tine de treaba.
Apriga tura :) Am ajuns pana pe Tarcu, am inghetat, am plecat. Ultima tura de MTB din 2016.
Ca de obicei, am incercat variante noi.
Intalnirea cu verisoarele, finii, nepoata si toate la pachet.
A urmat prima tura de ski, in decembrie, la Stubaital. Superba tura.
Pe masura ce deapan amintirile din ultimele luni imi dau seama ca a fost o greseala mare ca am renuntat la a scrie. Chiar daca nu citeste nimeni, peste ani probabil citesc eu. Si o s aimi amintesc.
Dupa care am facut chestia umanitara cu pedalatul pentru Spitalul de Oncologie din Oradea.
Recuperarea de dupa la un ski pe Muntele Mic.
...Sau la Valiug
Tin minte ca a mai fost si tura de Revelion pe care am facut-o la Brasov. Vreo 6 zile in care am perindat muntii din jurul orasului si am fost la ski. O poveste in sine si aia.
Dupa care a urmat fuga de acasa. Doar eu cu Elena, fara Ana, pentru prima data de cand s-a nascut. 4 zile de ski maxim, ca in tinerete, in zona Saalbach. Si astfel primul an in care mergem de 2 ori in Austria la ski.
Au fost luni foarte frumoase. Am facut ceea ce facem de obicei. Am hoinarit. In 3, cu Ana care creste vazand cu ochii.
O sa revitalizez blog-ul.
Maine reincep concursurile.
Si urmeaza un week-end cel putin interesant. Cand o sa ma uit in spate, o sa imi amintesc ca acesta a fost week-end-ul in care am luat o decizie fara intoarcere. Am curajul sa o pun in practica? Merita?
Cu certitudine, dupa asta nu o sa mai pot spune vreodata: "Ce fain ar fi daca am sta si noi aici...".
Dar cu siguranta povestea Hoinariilor cu 3 de i va merge mai departe.
Nu neaparat ca as avea multe de zis, dar s-a dovedit de-a lungul timpului o baza de date foarte utila (mai ales pentru noi) cand icnercam sa ne amintim diferite detalii din tot felul de ture.
Ma uit in spate si vad ca ultimele postari de pe aici erau cu tura din Indonesia (despre aia nu am scris, am pus doar poze).
Si cum SLR-ul nu l-am prea purtat dupa noi, am cautat azi prin memoria mobilului sa vad cam ce am mai facut...
...Grea a fost duminica de dupa.
Dupa care am iesit la pregatiri pentru Metal Enduro.
A iesit bine. Nu mi-am rupt mana, mi-am facut prieteni noi la Urgente, am pus poze pe Facebook.
Week-end-ul urmator nu a mai fost de participat la concurs. Asa ca eu cu Ana am fost la inceput la Zoo, si dupa aceea suporteri pentru Elena.
Elena care a urcat pe podium la un cocnurs care ii place foarte mult. Si dupa care a inceput sa tot caute biciclete de enduro.
Dupa care am inceput pregatirea pentru sezonul 2017. Faza cu testul de efort si cautarea antrenorului sunt povesti in sine. In final a biruit vointa proprie si am reusit sa ma motivez singur pentru a ma tine de treaba.
Pe masura ce deapan amintirile din ultimele luni imi dau seama ca a fost o greseala mare ca am renuntat la a scrie. Chiar daca nu citeste nimeni, peste ani probabil citesc eu. Si o s aimi amintesc.
Dupa care am facut chestia umanitara cu pedalatul pentru Spitalul de Oncologie din Oradea.
...Sau la Valiug
Tin minte ca a mai fost si tura de Revelion pe care am facut-o la Brasov. Vreo 6 zile in care am perindat muntii din jurul orasului si am fost la ski. O poveste in sine si aia.
Dupa care a urmat fuga de acasa. Doar eu cu Elena, fara Ana, pentru prima data de cand s-a nascut. 4 zile de ski maxim, ca in tinerete, in zona Saalbach. Si astfel primul an in care mergem de 2 ori in Austria la ski.
Au fost luni foarte frumoase. Am facut ceea ce facem de obicei. Am hoinarit. In 3, cu Ana care creste vazand cu ochii.
O sa revitalizez blog-ul.
Maine reincep concursurile.
Si urmeaza un week-end cel putin interesant. Cand o sa ma uit in spate, o sa imi amintesc ca acesta a fost week-end-ul in care am luat o decizie fara intoarcere. Am curajul sa o pun in practica? Merita?
Cu certitudine, dupa asta nu o sa mai pot spune vreodata: "Ce fain ar fi daca am sta si noi aici...".
Dar cu siguranta povestea Hoinariilor cu 3 de i va merge mai departe.
Postări
Un comentariu:
Eu te citesc de ceva vreme si apreciez mult ca traiesti intens, ca esti deschis, direct, cu mult umor. Toti 3 traiti o poveste frumoasa de viata care ma inspira si va multumesc! Fiti sanatosi si liberi in aventura voastra si, daca vrei, impartaseste mai departe despre alegeri si despre viata
Trimiteți un comentariu