Data: 17.11.12
Participanti: Ana,Elena, Alex, Vladimir
Locatie:Sturu, Tarcu
Poze: http://picasaweb.google.com/Hoinarii/
Pentru sambata aceasta am folosit acelasi tipar: intalnirea la 7.30 in parcarea de la Kaufland.
Pentru a 3-a saptamana consecutiv ne va insoti Vladimir.
Destinatia acestei sambete o reprezinta Valea Marga care se prelungeste pana sub creasta Tarcului. Aici, in satul Marga locuieste un bun prieten de-al nostru - Nosu. Ne-am promis de mult timp ca vom veni sa il vizitam - acuma s-a ivit ocazia.
Nosu nu e acasa - dupa ce am mai vorbit cu Firuta am trecut la partea saptamanala de off road 4x4.
Si de data aceasta aveam GPS-ul, cu harti, cu tema facuta de acasa din Google Earth. Am reusit sa tranform ritualul acesta in rutina. M-am imprietenit cu GPS-ul.
La inceput drumul e mult mai bun decat saptamanile precedente. Aflam in curand si motivul - minihidrocentrala de pe rau. Buldozerul si betoniera erau la datorie chiar daca era sambata. Poate au autorizatie (mai mult ca sigur ca da). Ca e bine, ca e rau - eu nu mai imi dau cu parerea.
Pun poze, chem cat mai multi oameni sa vada si o sa dau curs propunerii lui Ilie - ma apuc sa fac sesizari peste sesizari la Garda de Mediu.
De la un punct am inceput sa inaintam tot mai greu - tot drumul era intors de rotile masinilor de la exploatarea forestiera.
Din nou cu emotii si adrenalina (dar de data asta cu ceva mai multa experienta ca data trecuta) am continuat sa inaintam. Am mai si iesit din masina sa nivelam drumul, am mai dat si cu scutul pe jos, am mai mers si pe o dunga.
Pana la urma am ajuns la un loc unde puteam intoarce si ne-am oprit acolo.
Exploatarea forestiera era in toi aici. Poate au autorizatie, poate nu. Nu e de competenta mea sa imi dau cu parerea. Facem o sesizare... Eu sunt mic nu stiu nimic, asa ca o sa ii intreb pe cei care se pricep...
Frig afara. Am iesit cam fara tragere de inima din masina. Am continuat inca vreo 2km pe un drum forestier dupa care am decis sa merg direct pe GPS catre varful Sturu.
Sturu este obiectivul acestei iesiri. M-am uitat pe harta si am vazut un varf mai rasarit in aceasta creasta limitrofa a Tarcului. Asa a venit ideea de a urca pe el.
Pe drum am intalnit numeroase benzi de marcaj.
Am intrat in padure - o padure de brad superba. Batrana, sanatoasa, frumoasa.
Nu mergem complet in pustiu. Se vad foarte bine urmele de la motoare.
Am urcat foarte mult prin padure si destul de sustinut. Ana este carata azi integral de catre Elena. A fost mult mai bine dispusa decat in turele precedente.
Urmand trasa de pe GPS iesim la cativa metri de varful Sturu. De fapt padurea tine pana la 1820m altitudine -singurul loc cat de cat fara vegetatie este platoul cu varful.
Pe varf am zbovit destul de mult. Ana a mancat, noi ne-am prajit la soare si mai ca am adormit acolo.
Am mai continuat putin pe linia crestei - ma intereseaza daca se poate ajunge aici cu MTB-ul si ce posibilitati sunt mai departe. Cum ora era deja tarzie si nu mai parea sa fie nici urma de poteca am inaintat foarte putin si ne-am reintors pe varf.
Deja ne hotarasem sa nu ne intoarcem cu mana goala la vale. Aveam cateva pungi la noi asa ca ne-am apucat sa culegem PET-uri, cutii de conserve si benzi de marcaj.
Pentru intors am mers initial pe linia crestei. Pe aici s-ar putea ajunge cu bicicleta daca exista legatura cu Magura Marga. De asemenea de aici se pare ca se poate cobora pana in Poiana Marului.
Linia crestei este o fasie larga fara vegetatie.
Creasta pare ca se continua numai buna de biciclit, dar noi trebuie sa cotim brusc catre nord pentru a ajunge inapoi la masina.
O perspectiva inedita - pentru noi - a Muntilor Poiana Rusca.
Pe drumul de intoarcere ne-am intalnit cu 4 vanatori. Elena i-a intrebat ce vaneaza. Au raspuns imediat ca au autorizatie. Ea nu i-a intrebat aia - era doar curioasa ce vaneaza. Au zis ca mistreti. Cum nu am nici un motiv sa nu-i cred si nu sunt nici Suca ranger de Tarcu sa ii iau la intrebari, am facut niste poze si o sa intreb mai sus daca oamenii aia aveau voie sa vaneze.
Captura la final de tura.
Intre timp taieturile avansasera spectaculos.
Experimentul aceasta a relevat ceva: 3 oameni cu 3 pungi la ei au reusit sa curete o anumita cantitate de gunoaie. Asta in conditiile in care a fost o tura de placere si nu una de ecologizare. De acuma o sa umblam la noi cu saci mai mari de gunoaie - intr-unul din ala incap o multime de PET-uri.
Ce am facut noi nu e mare lucru - si poate sa il faca fiecare. Cel mai important lucru e sa iesiti din casa si sa mergeti in natura. Si incercati sa vizitati si trasee turistice mai "nepopulare".
E simplu: cu cat mai multi oameni o sa mearga pe acolo, cu atat mai greoaie o sa devina anumite activitati. Cu cat mai multi o sa puna poze, o sa faca gargara si o sa fie nemultumiti - se poate schimba ceva.
Si daca tot mergeti, nu e mare lucru sa luati cu voi o punga si sa duceti la vale cateva mizerii. In final va conta. Sau nu. Dar efortul pe care trebuie sa il faceti e prea mic ca sa nu merite incercat.
Participanti: Ana,Elena, Alex, Vladimir
Locatie:Sturu, Tarcu
Poze: http://picasaweb.google.com/Hoinarii/
Pentru sambata aceasta am folosit acelasi tipar: intalnirea la 7.30 in parcarea de la Kaufland.
Pentru a 3-a saptamana consecutiv ne va insoti Vladimir.
Destinatia acestei sambete o reprezinta Valea Marga care se prelungeste pana sub creasta Tarcului. Aici, in satul Marga locuieste un bun prieten de-al nostru - Nosu. Ne-am promis de mult timp ca vom veni sa il vizitam - acuma s-a ivit ocazia.
Nosu nu e acasa - dupa ce am mai vorbit cu Firuta am trecut la partea saptamanala de off road 4x4.
Si de data aceasta aveam GPS-ul, cu harti, cu tema facuta de acasa din Google Earth. Am reusit sa tranform ritualul acesta in rutina. M-am imprietenit cu GPS-ul.
La inceput drumul e mult mai bun decat saptamanile precedente. Aflam in curand si motivul - minihidrocentrala de pe rau. Buldozerul si betoniera erau la datorie chiar daca era sambata. Poate au autorizatie (mai mult ca sigur ca da). Ca e bine, ca e rau - eu nu mai imi dau cu parerea.
Pun poze, chem cat mai multi oameni sa vada si o sa dau curs propunerii lui Ilie - ma apuc sa fac sesizari peste sesizari la Garda de Mediu.
De la un punct am inceput sa inaintam tot mai greu - tot drumul era intors de rotile masinilor de la exploatarea forestiera.
Din nou cu emotii si adrenalina (dar de data asta cu ceva mai multa experienta ca data trecuta) am continuat sa inaintam. Am mai si iesit din masina sa nivelam drumul, am mai dat si cu scutul pe jos, am mai mers si pe o dunga.
Pana la urma am ajuns la un loc unde puteam intoarce si ne-am oprit acolo.
Exploatarea forestiera era in toi aici. Poate au autorizatie, poate nu. Nu e de competenta mea sa imi dau cu parerea. Facem o sesizare... Eu sunt mic nu stiu nimic, asa ca o sa ii intreb pe cei care se pricep...
Frig afara. Am iesit cam fara tragere de inima din masina. Am continuat inca vreo 2km pe un drum forestier dupa care am decis sa merg direct pe GPS catre varful Sturu.
Sturu este obiectivul acestei iesiri. M-am uitat pe harta si am vazut un varf mai rasarit in aceasta creasta limitrofa a Tarcului. Asa a venit ideea de a urca pe el.
Nu mergem complet in pustiu. Se vad foarte bine urmele de la motoare.
Am urcat foarte mult prin padure si destul de sustinut. Ana este carata azi integral de catre Elena. A fost mult mai bine dispusa decat in turele precedente.
Urmand trasa de pe GPS iesim la cativa metri de varful Sturu. De fapt padurea tine pana la 1820m altitudine -singurul loc cat de cat fara vegetatie este platoul cu varful.
Pe varf am zbovit destul de mult. Ana a mancat, noi ne-am prajit la soare si mai ca am adormit acolo.
Am mai continuat putin pe linia crestei - ma intereseaza daca se poate ajunge aici cu MTB-ul si ce posibilitati sunt mai departe. Cum ora era deja tarzie si nu mai parea sa fie nici urma de poteca am inaintat foarte putin si ne-am reintors pe varf.
Deja ne hotarasem sa nu ne intoarcem cu mana goala la vale. Aveam cateva pungi la noi asa ca ne-am apucat sa culegem PET-uri, cutii de conserve si benzi de marcaj.
Pentru intors am mers initial pe linia crestei. Pe aici s-ar putea ajunge cu bicicleta daca exista legatura cu Magura Marga. De asemenea de aici se pare ca se poate cobora pana in Poiana Marului.
Creasta pare ca se continua numai buna de biciclit, dar noi trebuie sa cotim brusc catre nord pentru a ajunge inapoi la masina.
O perspectiva inedita - pentru noi - a Muntilor Poiana Rusca.
Pe drumul de intoarcere ne-am intalnit cu 4 vanatori. Elena i-a intrebat ce vaneaza. Au raspuns imediat ca au autorizatie. Ea nu i-a intrebat aia - era doar curioasa ce vaneaza. Au zis ca mistreti. Cum nu am nici un motiv sa nu-i cred si nu sunt nici Suca ranger de Tarcu sa ii iau la intrebari, am facut niste poze si o sa intreb mai sus daca oamenii aia aveau voie sa vaneze.
Captura la final de tura.
Intre timp taieturile avansasera spectaculos.
Experimentul aceasta a relevat ceva: 3 oameni cu 3 pungi la ei au reusit sa curete o anumita cantitate de gunoaie. Asta in conditiile in care a fost o tura de placere si nu una de ecologizare. De acuma o sa umblam la noi cu saci mai mari de gunoaie - intr-unul din ala incap o multime de PET-uri.
Ce am facut noi nu e mare lucru - si poate sa il faca fiecare. Cel mai important lucru e sa iesiti din casa si sa mergeti in natura. Si incercati sa vizitati si trasee turistice mai "nepopulare".
E simplu: cu cat mai multi oameni o sa mearga pe acolo, cu atat mai greoaie o sa devina anumite activitati. Cu cat mai multi o sa puna poze, o sa faca gargara si o sa fie nemultumiti - se poate schimba ceva.
Si daca tot mergeti, nu e mare lucru sa luati cu voi o punga si sa duceti la vale cateva mizerii. In final va conta. Sau nu. Dar efortul pe care trebuie sa il faceti e prea mic ca sa nu merite incercat.
Postări
Un comentariu:
Felicitari Hoinariii! Vin cu cateva precizari necesare privind sesizarile:
- nu stiam ca se face MHC pe Marga. Cum zona nu intra in perimetrul ariei protejate Tarcu, nu e nimic protejat acolo. Pt microhidrocentrala, se face totusi un studiu de impact mai subtirel care se aproba de APM-CS. Asa s-au aprobat si cele de pe paraurile Sebes, Cuntu si Valea Craiului (spre Muntele Mic)... APM a dat avizele in 2009, iar Balkan Hidroenergy a bagat apele pe conducte.
- In arii protejate, trebuie Evaluare Adecvata pentru orice proiect si se aproba daca impactul nu e semnificativ (de multe ori studiul asta e marsavit de anumite firme).
- padurile de pe partea de nord a culmii vf.Bistra-Sturu-Vf.Marga sunt ale ocolului silvic privat Bautari (aia pot face tot ce vor acolo). Ai citit bine, PRIVAT, adica sunt la cheremul unor mahari ai comunitatii locale.
- mizeriile sunt in general de la tapinari si ciobani, nu prea merg turisti pe acolo (enduristii nu arunca).
- insemnele de la KTM au ramas (probabil) de la cupa Regiment 13 (intreaba-l pe Gotzo), sau le-au pus enduroperatorii locali din Poiana Marului sau chiar Valea Bistrei.
Si in sfarsit o veste buna:
- bineinteles ca se urca din Poiana Marului/Maru sau chiar Marga cu bitzicla pe Sturu! Se urca prin saua Zanoaga intre vf Marga si Sturu pe niste forestiere, si de acolo e poezie :) mai departe de Sturu spre vf. Bistra e cam... imposibil, acolo sunt probleme cu jenpenii chiar si cand esti per pedes. Totusi, cu rabdare si chinuiala si carat bitzicla printre jnepeni 2-3 km eu zic ca se poate ;) Pe Bloju se poate veni din PM, pe o poteca super.
Trimiteți un comentariu