Social Icons

Arpasel

Perioada: 14.04.07 - 15.07.07
Participanti: Elena, Lola, Istvan, Vasi, eu
Locatie: Fagaras

Ultimul week-end de iarna. Am hotarat sa-l terminam frumos: creasta Arpasel. Toata saptamana am analizat vremea. Se parea ca o sa avem fereastra perfecta. Am stabilit de asemenea diferite abordari.

Vineri la ora 18.00 iesim din Timisoara. Mariuta e burdusita de bagaje si cu Thule-le pe ea. Trecem prin Resita de unde il pescuim pe Vasi. A ramas la fel si asta spune tot :))

Ii dam bice spre Balea Cascada. La 1.00 noaptea ajungem acolo.Intre timp Lola a urcat pe picioare si s-a cazat la Salvamont. Ca de obicei mi se face lene de orice altceva si hotarasc sa dorm in masina. Isvan o ia la deal dupa Lola si Vasi se culca pe tarabele comerciantilor din zona.

Ne trezim pe la 7.00 ca sa prindem prima telecabina. Pe la 10.00 ajungem la Balea. Vremea e SUPERBA. Incepand de la Cascada apare zapada. Sus e de 320 de cm. Sunt putini turisiti. Unii sunt la ski. E perfect.

Ne ducem si noi la Salvamont. Lola si Isvan stau la plaja. Se vad la orizont zorii unei zi de lancezit. Ma sperii asa ca-i stresez pe oameni sa facem ceva. Ne intalnim si cu Adi Valean. El ne sugereaza sa plecam chiar acuma spre Fereastra Zmeilor daca vrem. Din pacate nu vrem...
Ne regrupam toti 5 si plecam spre saua Caprei. Fac o duzina de poze.

Sunt foarte curios cum o sa reziste genunchiul. Asta a fost una dintre dilemele inainte de plecare. Deocamdata merge...
Urcarea pe partea nordica e fara probleme. Scari frumos sapate in zapda. Odata ajunsi in saua Caprei ne dam seama ca am gresit un pic anotimpul. Daca pe valcele si in caldari e zapada la greu, sus pe creste e o veritabila vreme de mai - iunie. Temperatura e pe undeva peste 10 grade. Am ratat iarna.

Sansele ca pe-aici sa mai plece avalnsele la cum se prezinta zapada sunt mici. Coboram la monument. Aici soarele castiga, asa ca Isvan, Lola si Elena raman la o baie de soare. Plec mai departe cu Vasi pe piciorul Caprei.
O luam la vale spre marele V. E cazul de coltari aici. In marele V sunt doi vorbitori de engleza (cica erau cehi care vorbeau intre ei in engleza) care catara peretele. Se vede tot Arpaselul. Sigur am gresit anotimpul. Nu e iarna acolo. Cresta e aproape curata. Stabilesc cu Vasi sa ne miine retragem din cresta pe-aici. E mai sigur dupa-amiaza sa mergem pe ruta asta. Urcam inaopi. Intre timp apar si ceillati. Mergem mai departe spre Buteanu, dupa aceea pe creasta inapoi in saua Caprei si la vale -> directia Paltinu. Inca o duzina de poze.

Paltinu, bere, soare, bere, lene, bere, bere.

Se face seara. Ne retragem la Salvamont. Aici Fane Tulpan are o scoala de iarna. Stam cu Fane si cu ceilalti la povesti.
Ne explica Fane exact traseul optim pe care ar trebui sa mergem. Incerc sa fiu atent si sa bag la tartacuta. Vasi e decis sa doarma in tunel. Elena nu. Pana la urma Lola cu Elena raman la cabana si baietii merg in tunel.
E frig, bate vantul, dorm pe beton, nu inteleg de ce dorm aici. Probabil berea e de vina. Ma trezesc de vreo 3 ori in noapte cu capul pe-afara. E de cacao.

Ne trezim la 3 noaptea. Inpachetam si ne regrupam la Salvamont. Ne imparim in 2 echipe. Lola si Isvan. Elena, Vasi si cu mine in cealalta echipa. Vasi porneste o discutie care curand se transforma in cearta - doar cu mine (partial sau chiar mai mult are dreptate).
Isvan si Loala pleaca. Discutia continua inre mine si Vasi (oricat de capos sunt are dreptate in majoritatea chestiilor ). De la cabana plec numai eu cu el. Elena ramane. Pun coltarii si pelcam. E noapte. A naibii de cald.
Vremea e superba se vede toata Transilvania. In departare se vad luminile de la frontalele lui Lola si Isvan. Vasi a reusit sa ma sperie si pe mine. Si tot nu pot sa scap de sentimentul ca are dreptate...

Ajungem repede in saua Capei. Se crapa de ziua. Varfurile se acopera de o ceata groasa. E suficient de cald ca nici macar dimineata zapada sa nu fie inghetata. Continuam pe la monument si pe traseul de vara. Si daca totusi avalansele ar putea plec si-acum ? Trecem repede pe protiunile expuse.

Ajungem pe muchia Caprei. Vasi vrea sa-si puna coltarii. I-a uitat la cabana. 3 oameni fara coltari pe Arapsel. De cacat.
Urmam indicatiile lui Fane. Al doilea picior la stanga. OK. Il reperam. Stanga avalansa scursa de curand, Dreapta avalansa scursa de curand. In dreapta droaie de avalanse. Coboram cat se poate pe picior. E mai mult decat abrupt.
Jos in vale se vad Lola si Istvan si...2 caini. Ajungem intr-un final in Caldare. Vasi pozeaza avalansele pntru meteorologi. Si are ce poza. Strabatem caldarea prindem pciorul bun si incepem sa urcam catre Fereasta. Ajungem si-aici si ne regrupam.
Ceata nu s-a ridicat; dimpotriva. Se hotaraste ca nu mai continuam (desi sunt convins ca ceata se va ridica - e de departe cea mai buna decizie.)

Si pentru prima data invat sa renunt pe munte. E prima data cand n-am bagat capul inainte si nu i-am convins pe ceilalti sa faca cum vreau eu. Probabil chestia asta vine cu varsta :)))

Ma uit pe unde am coborat din muchia Caprei. De-aici arata vertical. Incepem sa coboram catre caldare. Cu coada ochiului vad cum ceata incepe sa se ridice. Tac din gura. Si ma enervez. Vreau sa fac cresta asta si iarna! Tac si ma enervez.
Din caldare, Isvan si Lola aleg un picior mai abrupt, ca sa nu zica ca nu au catarat un pic.
Ciudat e traseul pe care il alege Vasi. Fix pe fata sudica a Arpaseului - zona pe care ne-am chinuit s-o evitam. Nu inteleg, dar in contiuare sunt prost dispus. Ajungem la Marele V pe traseul de vara traversand cateva avalanse scurse. De-aproape nu arata deloc infricosator. Dar e prea tarziu...

Continui cu Vasi pe traseul de vara. Ultima portiune pana in muchia Caprei e nasoala. Vasi incepe sa catere pe smocuri de iarba. Eu vreau sa traversez. Sunt obosit, nu am incredere in picior si il aud inca pe Vasi in creier...
Raman blocat cu doi caini langa mine. . Amandoi stau sa pice. Se imping in picioarele mele pentru a castiga aderenta. Sunt pe punctul de a-i face vant la vale.
Ma intorc, cobor o portiune si fac o traversare de toata jena. Pe-acolo si la cat de putin ma pricep ajungea sa sufli ca sa porneasca avalansa.

Ajungem toti la munument. O iau in fata catre Saua Caprei si in jos la Salvamont.
Aici Fane ma calmeaza (nu ma intreba daca am facut creasta, pana unde am ajuns sau de ce ne-am intors - cumva stie :)))
si imi spune ca mai sunt si alte ocazii.

Plecam din iarna catre masina. O luam la vale si ne oprim in Sibiu. Ne despartim de Lola si pornim la picior prin Sibiu. Frumos oras. Foarte frumos. Poze.

Prin Resita si ajungem devreme acasa.

Genunchiul a rezistat. Cred ca pana la urma medicul a avut dreptate (nu e mai mult de o tendinita). Doamne ajuta. Altfel simteam ca ma pasc plimbari relaxante prin parcul de la Buzias.

Singura consolare (asta e ca vulpea care nu ajunge la struguri si zice ca-s acri) e ca nu as fi facut cresta iarna. Iarna se terminase de mult acolo....Sper sa nu mai trebuiasca sa renunt niciodata...

In continuare...la catarare. Desi suna ciudat m-am plictisit (si Elena cred ca la fel) de Tarcu si Retezat. Asa ca de-acuma o sa ne facem veacul pe la Herculane. Si in timpul saptamanii ne antrenam pentru concurs :)))

Niciun comentariu: